COSTISITOR Aproximativ o sută de mii de euro este preţul de construcţie a unei baze sportive cu două terenuri de tenis. În cazul cluburilor mari, finanţarea necesară se poate ridica chiar şi la şase milioane de euro. Banii pot fi recuperaţi cam în 20 de ani. Asta în România. Pe piaţa locală funcţionează 219 cluburi afiliate Federatiei Române de Tenis (FRT), dintre care aproximativ jumătate se află în Bucureşti. Peste 40 dintre ele au sediul la Arad, a doua localitat

COSTISITOR Aproximativ o sută de mii de euro este preţul de construcţie a unei baze sportive cu două terenuri de tenis. În cazul cluburilor mari, finanţarea necesară se poate ridica chiar şi la şase milioane de euro. Banii pot fi recuperaţi cam în 20 de ani. Asta în România.

Pe piaţa locală funcţionează 219 cluburi afiliate Federatiei Române de Tenis (FRT), dintre care aproximativ jumătate se află în Bucureşti. Peste 40 dintre ele au sediul la Arad, a doua localitate din ţară, după Capitală, în privinţa numărului de terenuri. Majoritatea cluburilor de tenis se autofinanţează, iar restul aparţin fie marilor cluburi sportive, precum Steaua sau Dinamo, fie sunt în administrarea Ministerului Învăţământului sau Agenţiei Naţionale pentru Sport (ANS). Când vine vorba de terenuri de agrement, situaţia este diferită. Conform datelor ANS, Bucureştiul are 200 de astfel de terenuri, în majoritate artificiale, destinate închirierii către amatori.

Numărul terenurilor de agrement este în creştere, anul trecut ANS primind solicitări de acreditare pentru aproximativ 250 de terenuri cu acţionariat privat. Bazele cu cele mai bune condiţii de joc sunt cele pe zgură, însă costurile de întreţinere ale acestora sunt foarte ridicate. Pentru a eficientiza costurile se practică tenisul pe teren poliuretan. Asemenea terenuri oferă condiţii de joc similare celor pe z