- Politic - nr. 183 / 19 Septembrie, 2007 Timp de 17 ani, Uniunea lui Márko Béla a jucat bine ceardasul in politica damboviteana. UDMR a fost convinsa multa vreme ca promovarea unei politici duplicitare, care sa imbine armonios limbajul segregationist, care sa zgandareasca orgoliul etnicilor maghiari, cu concesiile si conditiile puse guvernarii, va fi mai mult decat suficient pentru a-si pastra fieful electoral. Pentru Markó Béla, Frunda, Verestoy et comp., gustul Puterii _ pe fondul careia au aparut milioanele de euro - a fost mult prea dulce, pentru a nu se deda ("uniunea" lor, extrem de profitabila) la fel de fel de combinatii si jocuri politice. Markó Béla a inteles bine, de la inceput, ca, rand pe rand, PNTCD, PSD sau Alianta D.A. au devenit dependente de voturile parlamentarilor Uniunii. Drept pentru care, in sedintele CRU, Markó Béla declara, cu emfaza, in toate "Rapoartele" sale politice, ca UDMR este un "jucator important" pe scena politica, de care "nimeni nu poate sa nu tina seama". Si Markó Béla si ai sai _ cam aceiasi oameni, de 17 ani incoace _ au profitat la maximum de orgoliile, jocurile politice si de incapacitatea partidelor romanesti de a face o disociere intre interesul national si cel personal. Pe cei cu care a intrat UDMR in combinatie nici nu prea i-a interesat ce se intampla prin Transilvania, prin Harghita si Covasna; ca Verestoy a devenit stapanul si joagarul padurilor, cata vreme asa-zisii "disciplinati parlamentari ai UDMR" le acordau, cu nonsalanta, voturile, cu ajutorul carora isi votau si ele, partidele, legile ce le conveneau. Numai ca, prinsi in jocul puterii _ care, nu-i asa, aduce bani grei _, liderii UDMR s-au cam indepartat de electorat, au devenit o casta, in care patrunzi doar daca esti de-al lor. Sa ne amintim cum a fost "mazilit", la un moment dat, Kincses Elöd, fost presedinte al UDMR Mures, numai pentru ca, la Congresul UDM