In ultimul numar al revistei Helion, Cornel Secu pune problema reprezentarii Romaniei la Conventia Europeana de SF, Eurocon. Si o pune in acesti termeni: „Speram ca reprezentarea Romaniei la Conventiile Europene si Mondiale sa se faca cu mai multa exigenta, si nu la nimereala, fara criterii, pe formula merg doi, ne reprezinta cei doi. Chiar daca nivelul Conventiilor Europene a scazut mult in ultimii ani, felul romanesc de reprezentare va trebui sa insemne demnitate si reprezentativitate.
Din acest colt de pagina propun ca in Comitetul European sa ne reprezinte, incepind cu anul acesta, unul din urmatorii autori romani: Mirca Oprita, Cristian Lazarescu, Lucian-Vasile Szabo, Florin Leodor Danila, Valentin Nicolau, Roxana Brinceanu, Ovidiu Pecican, Gyorfy Gyorgy (sic!), Lucian Merisca, Marian Mirescu, Cotizo Draia“. (intrebare: pe cei enumerati i-a intrebat cineva? Vor si ei? Va ajunge vreunul la Eurocon?) Cam ca la UTC formularea, dar omul are si el dreptatea lui. Nu poate contesta nimeni faptul ca literatura F&F romaneasca trebuie reprezentata la conventiile internationale. Cu sau fara mandat, adaug eu. A reprezenta ceva sau pe cineva poate fi, in ultima instanta, o optiune si o responsabilitate asumata.
Ani de zile am stiut ca au fost romani la Eurocon si acestia s-au multumit cu rolul de turisti, de spectatori. Ani de zile Romania a lipsit de pe lista premiilor europene, ne-a lipsit pina si acel premiu de incurajare care nu presupune nici o negociere, nici o afiliere, nici un compromis, nici un „da-mi, sa-ti dau“. Ar fi fost suficient ca romanii prezenti sa treaca un nume pe lista nominalizatilor. Pentru ca acel premiu nu se voteaza de „adunarea reprezentantilor“. Asta nu diminueaza cu nimic importanta premiului, vizibilitatea europeana a laureatului. Un premiu european ramine un premiu european. Fie el cel de incurajare, denumire care, l
