Primul an scolar de dupa intrarea in UE, la Tansa 17 septembrie 2007, prima zi de scoala pentru cei 60 de copii din satul Tansa, comuna Belcesti. Imbracati in uniforme sau cu cele mai curate hainute, cu ghiozdanele in spate, ei s-au trezit de dimineata pentru a merge la scoala. Cu entuziasm, emotii, dar si curiozitate au trecut pentru prima data pragul asa-zisei sali de clasa. Numai ca, in primul lor an de scoala nu vor auzi niciodata sunetul clopotelului, nu vor sti ce inseamna un grup sanitar sau apa curenta. Nu mai incape vorba de sala de clasa calduroasa sau luminata. Motivul este simplu, ei vor descoperi tainele abecedarului nu in scoala din sat, ci in sediul fostului magazin satesc unde era si crisma satului. „Pe rafturile alea a stat bautura" Ingramaditi intr-un spatiu de aproximativ 20 de metri patrati, boboceii de clasa I, 20 la numar, stateau si cite trei in banca. In sala lor, unde odinioara era circiuma, nu a mai fost loc si pentru alte banci. Domnul invatator era in fata clasei, acolo unde-i locul lui. Numai ca el nu era la catedra, aceasta lispea, nici pentru ea nu a fost loc. Spatiul ramas liber intre tabla si primele banci ar pune in dificultate si cea mai subtirica persoana. Dar copiii nu sint tristi pentru ca nu stiu ca se poate si mai bine. Asa ca, la citeva ore de la inceperea anului scolor, s-au oferit sa ne spuna o poezioara. „Daca vreti sa-i ascultati, i-am invatat sa se si prezinte intr-un mod deosebit", ne-a intimpinat invatatorul Constantin Pricop. Pentru cine trece pragul clasei, privelistea este cel putin descurajanta. Pardoseala cirpita din bucati de lemn acoperite cu niste covorase, bancile scorojite, un singur bec chior si un tavan cu igrasie. Doar o parte din pereti au fost tapetati cu litere, cifre si alte planse didactice. „In cealalta parte nu am dat rafturile jos. Le-am acoperit cu niste coala alba, poate le mai folosim. Rafturile