O mlaştină fosilizată ne garantează că astfel de perioade au mai fost pe Pământ. Rămăşiţele fosilizate ale unei mlaştini de acum 55 milioane de ani, din sud-estul Angliei, pot O mlaştină fosilizată ne garantează că astfel de perioade au mai fost pe Pământ.

Rămăşiţele fosilizate ale unei mlaştini de acum 55 milioane de ani, din sud-estul Angliei, pot constitui principala probă în cazul procesului încălzirii globale, fiind dovada faptului că astfel de fenomene au loc periodic, independent de activitatea omului, spune Richard Pancost, un geochimist de la Universitatea din Bristol.

Această mlaştină a fost, la vremea ei, o adevărată "pompă" de gaze ce provoacă efectul de seră şi studiul ei ne dezvăluie mecanismul acestui teribil fenomen, cu efecte atât de devastatoare asupra mediului ambiant.

Analiza sedimentelor găsite în sud-estul Angliei sugerează că încălzirea globală a fost provocată, acum 55 milioane de ani, de emisiile de metan care se ridicau în atmosferă de pe întreg Pământul. Metanul ieşea din adâncurile Pământului sau era rezultatul procesului masiv de putrefacţie a plantelor din zonele umede. Căldura provocată de efectul de seră accentua şi accelera întreg fenomenul.

Cercul vicios făcea ca, la un moment dat, totul să se accelereze. Exact cum se întâmplă şi astăzi. Profesorul Richard Pancost, de la Universitatea din Bristol, care conduce studiul, estimează că, în acele vremuri, temperatura medie anuală nu a crescut cu mai mult de 2 până la 6 grade Celsius. La fel se întâmplă şi azi, iar urmările vor fi similare.

Sedimentele nu mint

Prin determinările care s-au făcut în timpul analizei sedimentelor din mlaştină s-a putut trasa un grafic al evoluţiei climei cu o sută de ani înainte de încălzirea globală şi încă o sută de ani după. Profesorul Pancost spune că bacteriile de atunci au renunţat la modul tradiţio