În timp ce prefectul de Dolj este în concediu, subalternii săi au rătăcit 150 ha de teren de la Staţiunea de cercetare Şimnicu de Jos. Directorul staţiunii ştie că terenul în discuţie este lucrat de un consilier judeţean fără nici un fel de documente de arendare, iar consilierul spune că directorul este cel care munceşte pământul ilegal. Deşi au trecut mai bine de 16 ani de când a început aplicarea primei legi a fondului funciar, Legea nr. 18/1991, Prefectura Dolj nu ştie nici acum câtă suprafaţă a fost pusă în posesie, câtă a fost folosită la reconstituirea dreptului de proprietate, câtă la constituirea dreptului şi câtă rezervă de pământ mai are judeţul. Aproape toate primăriile cer într-o veselie pământ pentru reconstituire şi pentru constituire în aşa fel încât, dacă le-am da crezare primarilor, suprafaţa Doljului ar trebui să intre şi în teritoriile celorlalte judeţe învecinate. Astfel, doar Primăria Craiova cere prefecturii 83 de hectare necesare finalizării Legii nr. 1/2001 şi Legii nr. 247/2005. Faţă de aceste suprafeţe, Craiova ar mai avea nevoie de încă 475 ha pentru a satisface cererile revoluţionarilor (223 ha), ale veteranilor (11,5 ha) şi ale persoanelor care au fost trecute la despăgubiri pe anexele 23/42 (241 ha). Primăriei Craiova i-ar fi drag să i se dea pământul solicitat în apropierea oraşului, lucru care nu s-ar putea face decât dacă terenurile ar fi luate de la cele trei staţiuni de cercetare agricolă: Cernele, Işalniţa şi Şimnicu de Jos. De la ceartă la judecată Terenurile staţiunilor de cercetare, după care li s-au bulbucat ochii multor oameni de afaceri craioveni, au început să fie luate cu japca sau cu hotărâri judecătoreşti cel puţin discutabile, iar unele chiar condamnabile de mai mulţi ani. Despre toate aceste preluări dubioase de terenuri ziarul nostru a scris, dar nici un organ al statului nu a luat nici un fel de măsură, chiar dac