Am spus-o de nenumarate ori: nu sunt un analist politic. Sunt doar un om de pe strada care incearca sa se informeze cu mijloacele care-i stau la dispozitie si sa-si spuna parerile in scris. Si nu cu instrumentele scriitorului, ci in cel mai simplu mod cu putinta.
Nu am avut intotdeauna dreptate in cei trei ani si mai bine de cand scriu editoriale. Dar cand am gresit n-am facut-o niciodata din partizanat politic, ci tot din convingerea sincera cu care scriu tot ce scriu. Eu nu sunt un ideolog, nu sunt inregimentat in slujba vreunei tabere politice, nu fac parte din niciun grup de interese, fie el literar, cultural, politic sau de alta natura.
Este taria si slabiciunea mea. Mi-am spus deschis parerea despre ce se intampla in tara asta si la „Jurnalul National”, unde am scris mai mereu diametral opus fata de linia ziarului (spre cinstea lui, Marius Tuca nu m-a cenzurat niciodata), si o spun si acum, in „Evenimentul zilei”.
Ca multi dintre „intelectualii lui Basescu” atat de blamati astazi, nu l-am sprijinit pe acesta pentru ochii lui frumosi sau pentru avantaje materiale, ci pentru ca sentimentul meu sincer e ca acest om, oricum ar fi el ca persoana particulara, are meritul de a ne fi scapat de primejdia teribila a unei guvernari Nastase si de a lupta, chiar daca stangaci si cu probleme de comunicare, impotriva unui parlament corupt, nedemn de o tara democratica.
Dar va rog, in vreun moment liber, sa luati colectia „Jurnalului National” si sa observati ca nu a existat greseala a presedintelui, in acesti doi ani, pe care eu sa nu fi sanctionat-o, incepand cu cea care l-a costat si ne-a costat pe toti atat de mult: ezitarea de a declansa alegerile anticipate, cand cu razgandirea lui Tariceanu.
Atunci, Traian Basescu a facut, dupa parerea mea, cea mai mare greseala din cariera lui, pentru ca avea posibilitatea sa
