Mai sunt trei zile si se incheie si aceasta a optsprezecea editie a Festivalului International "George Enescu". Cu un parcurs ascendent, asa cum era de asteptat chiar din succesiunea afiselor, festivalul a avut un prim punct de maxima densitate la sfarsitul saptamanii trecute.
Putem vorbi despre electrizanta prezenta a Marthei Argerich, atat in recitalul sustinut impreuna cu pianistul Nelson Freire la Ateneu, cat si in concertul cu Orchestra Nationala Rusa dirijata de Charles Dutoit, despre Dan Grigore aniversand 50 de ani de cariera cu Sala Palatului arhiplina, despre un week-end in Piata Festivalului "Enescu" cu vreme buna, spectatori numerosi si spectacole ce au adus pe scena mari nume ale teatrului romanesc si, nu in ultimul rand, despre capul de afis al concertelor de la miezul noptii, Jordi Savall (vezi foto).
Diskant si viola da gamba - asa se prezinta fascinantul Jordi Savall, care a reusit sa se transforme intr-un personaj al acestui destul de recent cucerit domeniu al muzicii vechi cantate pe instrumentele originare. El a evoluat insotit de ansamblul Hesperion XXI, solisti Montserrat Figueras - soprana, Xavier Diaz-Latorre - chitara, Arianna Savall - harpa tripla, Pedro Estevan - percutie si Adela Gonzalez-Campa - castaniete, cele doua programe prezentate in doua seri diferite purtand titlurile Folias & passacalles, Tonos Humanos & Variaciones instrumentals (14 septembrie) si Encuentro de musicas de fuego & ayre de la Iberia antigua al Nuevo Mundo (15 septembrie), iar sambata programul bucurandu-se de colaborarea formatiei largite La Capella Reial de Catalunya.
Delicatetea unei astfel de muzici, senzatia de ireal, ruptura definitiva fata de lumea exterioara pe care o impune reprezinta o provocare pentru public similara cu aceea a muzicii contemporane de valoare. Dar este, fara indoiala, mai usor de receptat.
Remarcabila inteligenta v