Sunt doua categorii mari de acuzatii aduse impotriva Departamentului National Anticoruptie, acuzatii care ar fi foarte grave, daca nu s-ar bate cap in cap. DNA e acuzat, pe de-o parte, ca nu face nimic, ca sunt cazuri grave pe care refuza sa le cerceteze. Pe de cealalta parte, cand cerceteaza, DNA e acuzat ca face un abuz si ca e politie politica. Cu alte cuvinte, nicicum nu-i bine.
Desi, daca e sa luam dupa antecedentele PNA-ului condus de Amarie, eu cred ca primul repros e ipocrit. Exasperarea demnitarilor si a presei de partid ca DNA nu-si (ar) face treaba este una pur retorica. Exasperarea demnitarilor si a presei de partid cand DNA isi face treaba este una perfect reala.
Iar cazurile cele mai flagrante ale acestei contradictii sunt, desigur, cele in care reprosurile sau observatiile antagonice sunt facute de aceleasi persoane si/sau in aceleasi cazuri.
Desi se stie ca nu era programat votul final pentru aceasta lege, impotriva propriului Regulament, Bursa de Valori Bucuresti a omis sa suspende de la tranzactionare actiunile S.I.F. Mai mult, desi votul final s-a dat la ora 12.40, conducerea Bursei de Valori Bucuresti a aflat si a procedat la suspendarea de la tranzactionare a acestor titluri, abia la 12.59.
Problema este ca mai multi baieti destepti au aflat inaintea domnului Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, si au vandut pachete importante de actiuni, ducand la o scadere medie de 9% a cotatiilor acestora.
Cine a castigat din aceasta neatentie? Cate persoane informate, mai informate chiar decat cei platiti sa afle primii? Cine a pierdut? Zeci de mii de investitori ale caror interese se pare ca nu le mai apara nimeni. Este vorba de furt. Furt cu manusi, dar furt in toata puterea cuvantului. Un furt care se ridica la aproximativ 200 milioane de euro.
Ce zice
