Datele furnizate de catre inspectorul principal al Institutului National de Statistica - Directia Judeteana Constanta, Nicoleta Trandafir, arata ca, din anul 1990 si pana in 2007, procesul de imbatranire a populatiei din judet a crescut simtitor. Problema imbatranirii populatiei si a scaderii, totodata, este una de natura economica, dar si sociala, culturala sau morala. In anul 1990, in judetul Constanta existau 754.356 de persoane de ambele sexe. Pana in '90, componenta principala a cresterii populatiei judetului a constituit-o migratia spre aceasta zona, cu precadere spre municipiul Constanta si alte cateva orase. Doi ani mai tarziu, in 1992, in loc sa se mentina aceasta crestere, populatia a scazut brusc, cu 11.376 de persoane. Constanta s-a situat, de asemenea, timp de multi ani, printre judetele cu cea mai ridicata rata a mortalitatii, fapt care nu se pune decat foarte putin pe seama migratiei. Consecinta directa a imbatranirii si a mortalitatii este datorata unui element de presiune care apare in fiecare an in societate. In judetul Constanta, imbatranirea populatiei este mai rapida fata de restul tarii. Intr-un interval de zece ani, din anul 1992 si pana in anul 2002, populatia scade de la 748.769 de locuitori la 715.151, adica cu 4,5%. Trei ani mai tarziu, ponderea populatiei varstnice (de 60 de ani si peste), ajunge la 11,9% doar in Constanta in timp ce la nivelul tarii era de 12%. In ceea ce priveste structura pe sexe, pana in anul 1990, populatia de sex masculin era mai numeroasa decat cea de sex feminin, proportia inversandu-se abia din anul 1992 incoace. Dupa aproximativ 15 ani, populatia de sex masculin scade, astfel incat se ajunge ca numarul femeilor sa depaseasca numarul barbatilor cu aproximativ 20.938. In urma datelor, contextul imbatranirii in judetul Constanta este "sustinut" de natalitatea in scadere, mortalitatea in crestere si de o structu