Sardinia este renumită în general pentru potenţialul său turistic şi pentru creşterea oilor. Deşi nu are podgorii prea multe, insula a devenit cunoscută în ultimul timp şi pentru
Sardinia este renumită în general pentru potenţialul său turistic şi pentru creşterea oilor.
Deşi nu are podgorii prea multe, insula a devenit cunoscută în ultimul timp şi pentru vinul dulce produs aici. Şi cum dezbaterile pe teme ecologice sunt la modă pe orice meridian, nici afacerile cu vin nu au fost ocolite.
Amatorii de vin din Sardinia se află, în prezent, în faţa unei dileme. Ori cumpără o sticlă de vin cu dop metalic sau de plastic, ori "condamnă la moarte" pădurile de stejar, doar de dragul unei tradiţii. Organizaţiile pentru protecţia mediului, preocupate de protejarea pădurilor, şi producătorii de dopuri "alternative", interesaţi de creşterea cifrei de afaceri, au creat o alianţă al cărui scop este stoparea unei tradiţii îndelungate. Eforturile lor nu au rămas fără ecou.
Dacă în 2000, dopurile din materiale sintetice reprezentau doar 2% din piaţă, anul trecut au acaparat 20 de procente, potrivit consultantului Stephane Rein. Aceasta consideră că, până în 2010, cota ar putea ajunge la 35%.
"Dopurile din silicon nu afectează în niciun fel calitatea vinului", susţine Battista Giannottu, un agronom care lucrează cu mai mulţi producători de dopuri din Sicilia. El pledează pentru folosirea unui număr cât mai mare de dopuri din materiale sintetice, atât din motive ecologice, cât şi economice.
Materia primă pentru peste 20 miliarde de dopuri este asigurată, anual, de quercus suber, o specie de stejar care creşte în zona mediteraneeană. Coaja este desprinsă de copac aşa cum este luată lâna de pe oi. Procedeul, bine executat, permite copacilor să trăiască în continuare. Prima "recoltare" se poate face abia după ce un copac împlineşte 30 de ani. @N_P
