Joi seară am ajuns pentru prima oară cu intărziere la "6, vine presa!". Derbedeii care stau in fruntea trebii Bucureştilor au surclasat precauţia plecării de-acasă cu mult timp inainte de ora cuvenită.

Mi-au trebuit nu mai puţin de 40 de minute pentru a parcurge, pe Kiseleff, distanţa dintre Arcul de Triumf şi Piaţa Victoriei. Tot pe acest drum infernal şi tot de la radio am mai aflat că, la sfărşit de săptămănă, circulaţia avea să fie restricţionată in centrul Capitalei. Pentru că Primăria videanjistă (formulă imprumutată de la ăi buni, da’ răi, care se dau la Antena 2) avea să organizeze, după model parizian, Nopţile Albe ale Bucureştilor. OK! Distracţia a fost in toi. Băsescu s-a lipit de moment ca marca de scrisoare. Nu putea pierde prilejul de a se mai lăsa purtat puţin de valul popular, de a mai da o gură de oxigen electoral primarului general. Marinarul ieşit pe covertă la umbra nopţii ne-a servit zăhărelul ideii că respirăm aer parizian. Dar Nopţile Albe ale Bucureştilor contrastează dramatic cu zilele negre ale bucureşteanului. Importul franţuzesc al nopţilor albe ne-ar prinde bine dacă ar fi realizat pe baza unui troc. Să dăm noi la export osănza de nesimţire a borduriştilor care au rupt in două circulaţia dămboviţeană. Ce ziceţi de şpaga acestui barter?

Nu sunt exemplele de mai sus singurele dovezi ale faptului că una spunem şi alta fumăm. Gărdacii mediului au organizat, tot la sfărşitul săptămănii trecute, depoluanta manifestare "o zi fără maşină". Altă picătură in oceanul nesimţirii. O zi fără maşină reprezintă doar frecţie la piciorul de lemn pe lăngă defrişarea temeinică prin care edilii fac loc betoanelor cavoului nostru citadin. Cu-n platan şi-un arţar sădiţi in ochii presei, primarul, fie el chiar şi general, nu poate acoperi mizeria din Bordei. Asta ca să dăm un singur exemplu din mulţimea celor care ne copleşesc existenţa.