Oare cum se descurca fostii nostri frati din lagarul socialist, cu problema spinoasa a retrocedarii averilor, catre adevaratii lor proprietari, rasariti ca ciupercile dupa ploaie? La fel de bezmetic ca noi? Ca sa aflam, am facut o calatorie la vecinii nostri din sud si vest
Printre multele si marile probleme spinoase aparute in perioada de dupa 1989, retrocedarile reprezinta un ghimpe otravit. Complicata, incalcita, manipulata, rezolvarea lor se blocheaza din cauza cadrului legislativ sau a procedurilor defectuoase. Fie ca vorbim de retrocedarile fata de persoane private ori fata de culte religioase, miza este enorma: pe de o parte, aspectul financiar coplesitor, pentru ca valoarea insumata a imobilelor si proprietatilor revendicate atinge sume uriase; pe de alta parte, chinul prin care trebuie sa treaca fostii proprietari, pentru a recastiga ceea ce le-a apartinut pe vremuri, precum si angoasele chiriasilor, care nu stiu ce soarta ii asteapta in viitor.
Dupa o serie de articole care s-au aplecat asupra situatiei retrocedarilor din Romania (cladirile istorice din Cluj), "Formula AS" si-a propus sa investigheze problema si in celelalte state foste socialiste, pentru a constata "pe teren" modul in care a fost rezolvata. La fel de haotic ca la noi, sau fara ingerinte si manevre politice? Ei bine, comparativ cu Ungaria, Cehia si Slovacia, Romania nu sta grozav, dar asta nu inseamna ca in aceste tari integrate inaintea noastra in C.E. acest proces nu a intampinat (mari) dificultati.
Cadrul legal
Stabilirea legislatiei pentru retrocedari a dat bataie de cap tuturor statelor foste comuniste. Unele, precum Bulgaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Ungaria sau Slovenia, au demarat procesul de restituiri foarte devreme, deja in 1991, pe cand in alte state inca nu exista legislatie completa (Polonia si Ucraina nu au promulgat nici acum legi pen
