In urma cu o luna notam pe blog urmatorii pasi pe loc pentru votul uninominal “stabilirea de principii”, considerand ca traseul proiectului de reforma a sistemul de vot va fi dus din nou pe o veche cale circulara, inainte de a fi blocat. Dupa care, vreme de doua saptamani, am fost desprins de blog, de politica interna si de epopeea proiectului de lege electorala.

Am avut satisfactia sa vad ca, pana la un punct am avut dreptate. Din nou dl Ponta a fost mandatat sa poarte negocieri in numele PSD, din nou s-a ajuns la un acord pe proiectul propus de APD, din nou membrii PSD din comisia electorala au spus ca pe ei nu-i intereseaza ce-a negociat Ponta, si ca proiectul APD este o “gogoasa”.

Variatia a fost oferita de dl Anghel Stanciu, care intre timp s-a convertit de la a sustine “votul uninominal pe liste” (adica deschiderea listelor de partid) la “vot uninominal pe bune”, cum il denumeste Mircea Geoana, care are avantajul (pentru PSD) de a fi si mai blocant decat celalalt si de a salva, din putul ipocriziei, fata partidului, cum ca ar fi singurul care

sustine un sistem uninominal. Ca acesta e singurul sistem uninominal, asta e adevarat. Ca PSD il sustine e insa fals.

La acest moment a intervenit factorul perturbator si timorator Traian Basescu, presedintele anuntand ca daca pana in 25 octombrie nu se adopta un sistem de vot uninominal, atunci el va declansa un referendum pe aceasta tema odata cu alegerile europene.

Trebuie reamintit aici ca seful statului si-a exprimat explicit sprijinul pentru sistemul uninominal cu doua tururi “sustinut” de PSD. Coincidenta, sau nu, in aceeasi zi comisia electorala adopta rapid si hotarat proiectul APD, respingand in bloc toate propunerile alternative. Proiectul a fost trimis la Senat, prima camera sesizata.

Toate bune si frumoase? Se pare ca nu. Cu cateva zile ina