Preluarea unei afaceri de familie de catre urmasi nu este intotdeauna cea mai buna solutie pentru viitorul afacerii in sine, noteaza Dan Rottenberg in publicatia Family Business, citat de The New York Times.
Un studiu efectuat de McKinsey, renumita companie americana de consultanta, releva ca afacerile de familie care revin strict urmasilor nu garanteaza neaparat succesul.
Cercetatorii McKinsey, in parteneriat cu London School of Economics, au studiat anul trecut 700 companii producatoare din Franta, Germania, Marea Britanie si Statele Unite, alcatuind un clasament pe baza performantelor acestora, indicate de cresterea cifrei de afaceri sau evolutia pe piata a companiilor respective.
Conform studiului, s-a aratat ca nu exista o diferenta majora intre companiile tipice si companiile-afaceri de familie, dar au existat anumite aspecte care intr-adevar prezinta interes in ceea ce priveste continuitatea unei organizatii. Astfel, analistii au ajuns la concluzia ca “afacerile de familie conduse de un CEO profesionist recrutat din afara au obtinut o performanta cu peste 12% mai notabila decat in cazul unei companii conduse in totalitate de membrii aceleasi familii”. Mai mult, “companiile conduse de primul nascut, cel mai mare dintre urmasi, au inregistrat rezultate cu 10% mai slabe decat in celelalte cazuri”.
Care ar fi explicatia? Un posibil raspuns, oferit de catre consultantii McKinsey, ar fi factorul previzibil: primul nascut stie ca va beneficia inaintea fratilor sai de conducerea afacerii de familie la un moment dat, incat e foarte posibil sa ajunga sa isi neglijeze pregatirea pentru preluarea conducerii companiei. In schimb, alte persoane vor lupta pentru pozitia respectiva, antrenandu-se in vederea competitiei. Siguranta primului nascut poate fi amenintata in acest caz odata cu aparitia candidatilor care “promit” mai mult.
Asadar, cum
