Echinoctiul de toamna are loc la 23 septembrie: 1 h 23 m (timp legal rom�nesc). Este momentul �n care Soarele �n miscarea sa aparenta anuala trece prin punctul de intersectie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egala cu noaptea �n orice loc de pe Pam�nt. Exista doua astfel de fenomene: echinoctiul de primavara si echinoctiul de toamna. Echinoctiul de toamna are loc c�nd Soarele traverseaza ecuatorul din emisfera nordica �n cea sudica. De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeasi data datorita faptului ca anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Cele doua puncte de pe ecliptica �n care se afla Soarele �n momentul echinoctiului se numesc puncte echinoctiale, fiind denumite punctul vernal si, respectiv punctul autumnal. Cuv�ntul "echinoctiu" deriva din cuv�ntul francez "�quinoxe", care, la r�ndul lui provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" si "nox", "noctis" - "noapte". De c�nd a fost alcatuit calendarul gregorian (1582) echinoxul de toamna a cazut la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des �nsa la 22 sau 23 septembrie. Va fi la 21 septembrie abia �n 2092 si aceasta se va �nt�mpla pentru prima oara de la crearea calendarului gregorian. Aceasta data se va repeta doar �n 2096. Dupa 23 septembrie, orele de lumina vor �ncepe sa scada, p�na la solstitiul de iarna, de la 21 decembrie. Duminica, 28 octombrie, se va reveni la ora fusului 2, c�nd diferenta fata de timpul universal (GMT) va fi de numai 2 ore. Ora 4,00 va deveni ora 3,00, �n acest fel ziua de 30 octombrie fiind cea mai lunga zi din an, de 25 de ore

Autori: A.B.

Echinoctiul de toamna are loc la 23 septembrie: 1 h 23 m (timp legal rom�nesc). Este momentul �n care Soarele �n miscarea sa aparenta anuala trece prin punctul de intersectie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egala cu noaptea �n orice loc de pe Pam�nt. Exista doua astfel de fe