Marti se implinesc 16 ani de la inceputul celei de-a patra mineriade, evenimentele din acele zile aducand prejudicii grave imaginii Romaniei.
Pe 25 septembrie 1991, in jurul orei 10 dimineata minerii de condusi Miron Cozma, au venit in Capitala cu mai multe garnituri de tren.
Prima oprire a fost in Piata Victoriei, unde au cerut o intalnire cu primul-ministru de atunci Petre Roman. Purtatorul de cuvant al Guvernului de la acea vreme, Mihnea Marian Constantinescu, a declarat ca, initial, Petre Roman ar fi vrut sa coboare in mijlocul minerilor, dar aceasta solutie nu este acceptata de SPP.
In jurul pranzului minerii au declansat primele atacuri cu pietre si sticle incendiare asupra cladirii Guvernului si a fortelor de ordine mobilizate in zona, ceea ce a determinat evacuarea primului-ministru si a functionarilor din Guvern.
Spre seara, cea mai mare parte a minerilor s-a indreptat spre TVR si Piata Universitatii. Miron Cozma, aflat in fruntea unei delegatii, s-a intalnit la Palatul Cotroceni cu presedintele Ion Iliescu si a cerut demiterea primului-ministru.
A doua zi, pe 26 septembrie, minerii au atacat din nou cladirea Guvernului si sub presiunea evenimentelor reprezentantii minerilor si conducerea tarii s-au intalnit si au negociat cu usile inchise.
Dupa cateva ore presedintele Senatului, Alexandru Barladeanu, a anuntat pe postul national de televiziune demisia Cabinetului Petre Roman, iar odata ce telul principal a fost atins, Miron Cozma le-a cerut ortacilor sa plece acasa.
Minerii nu l-au ascultat insa si au patruns in sala de sedinte a Adunarii Deputatilor, unde au cerut demisia lui Ion Iliescu si satisfacerea tuturor revendicarilor pentru care au venit la Bucuresti.
Ion Iliescu s-a intalnit din nou cu o delegatie a minerilor condusa de Miron Cozma, iar la finalul discutiilor
