Un atlas continental al brandurilor dezvăluie nebănuit de multe: ce produc naţiunile europene, pe ce avantaje comparative contează, ce nevoi au şi ce iluzii nutresc, pe ce treaptă de civilizaţie capitalistă se află şi în ce direcţie se îndreaptă. Studiul recent publicat de institutul austriac Eurobrand confirmă că motoarele pieţei sunt azi bunurile de larg consum şi IT&C. Regula se verifică şi pentru ţări precum Polonia, Bulgaria sau Rusia. România este notabil
Un atlas continental al brandurilor dezvăluie nebănuit de multe: ce produc naţiunile europene, pe ce avantaje comparative contează, ce nevoi au şi ce iluzii nutresc, pe ce treaptă de civilizaţie capitalistă se află şi în ce direcţie se îndreaptă. Studiul recent publicat de institutul austriac Eurobrand confirmă că motoarele pieţei sunt azi bunurile de larg consum şi IT&C. Regula se verifică şi pentru ţări precum Polonia, Bulgaria sau Rusia.
România este notabila excepţie, pe ultimul loc în clasamentul ţărilor în funcţie de aportul primelor zece branduri la PIB (0,05%, faţă de 31% cât are Finlanda). Vestea tristă abia urmează însă: brandul nostru de căpetenie, cu o forţă în piaţă care constituie record absolut în UE, este Loteria Naţională.
Monopoluri cum sunt - fie în fapt, fie în mintea consumatorilor - loteriile, ca şi utilităţile, bine poziţionate în mai multe ţări ex-comuniste, trebuia mai degrabă să fi fost excluse din analiză. Un alt semn de întrebare este diferenţa de 1:16 dintre valoarea primelor zece branduri româneşti calculată de Eurobrand (86 de milioane de euro) şi cea calculată de Brandient anul trecut. Altfel, rezultatul rimează cu România pe care o ştiam, cu milioane de cetăţeni asistaţi de guvern să supravieţuiască, cu mici electorali, cu tunuri şi ţepe în afaceri.
Marii clienţi locali sun
