În prezent, sectorul cu cel mai acut deficit de forta de munca este cel al constructiilor. Sunt alocate fonduri mari pentru dezvoltarea infrastructurii, dar lipsesc atât muncitorii necalificati, cât si specialistii. În România, indicele dezvoltarii umane durabile este acum de 0,808 din 1 – valoare maxima posibila. Spre comparatie, media în tarile UE, cu exceptia Bulgariei, este peste 0,9, iar între cea mai "amarâta" tara europeana si noi diferenta în clasament este de 15 pozitii. Vasilica Ciuca, directorul Institutului National de Cercetare stiintifica a Pietei Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS), spune ca, în ultimii cinci ani, indicele dezvoltarii umane durabile a crescut constant, dar "am pornit prea de jos ca sa putem sa ajungem într-un timp scurt nivelul din UE".Valoarea indicelui, fata de vecinii europeni, este afectat de starea de sanatate a populatiei, Romania avand cea mai mica speranta de viata la nastere, si nivelul scazut de viata, respective PIB-ul pe cap de locuitor, comparat cu cel din tarile europene. Studiul INCSMPS a vizat si piata muncii în România dupa integrarea în UE. Pe scurt, aceasta este definita prin existenta simultana de deficite si excedente în oferta de munca în anumite sectoare. "Oamenii sunt plasati în locuri de munca pentru care nu au cunostintele necesare si de aceea renunta, în final, si pleaca în strainatate", a spus directorul Ciuca, precizând ca nu exista nici o informare reala privind piata de munca externa.România ocupa locul 60 între tarile din întreaga lume în privinta indicelui dezvoltarii umane durabile. Acest termen, de care putini români au auzit, este un indicator care ia în calcul nivelul de trai al populatiei, speranta de viata la nastere, longevitatea si nivelul de educatie
"Trebuie însa sa facilitam întoarcerea celor plecati pentru ca acum plecarea la munca se transforma într-una permanenta", a mai spus
