Conditiile enuntate de presedintele Sarkozy pentru revenirea Frantei in structurile de comanda militara a NATO sunt greu de indeplinit.
Sarkozy a legat revenirea Frantei in comandamentul militar integrat al NATO (din care s-a retras in 1966) de realizarea unor "progrese" in initiativa de aparare europeana si de obtinerea de catre Franta de pozitii "la cel mai inalt nivel" in conducerea Aliantei.
Raspunsul pe care il va primi Sarkozy depinde, in mare masura, de Washington. Un diplomat la sediul NATO din Bruxelles constata ca, pe de o parte, "SUA spun mereu ca sunt pentru o Franta puternica si activa. Ele mai spun si ca sunt pentru o Europa puternica in materie de aparare, dar, cand se discuta concret, spun ca nu doresc o suprapunere" intre structurile militare ale UE si NATO. De asemenea, in cadrul Aliantei, "SUA sunt mereu la comanda. Vor dori sa o imparta?", se intreba acelasi diplomat, citat de AFP. Pozitiile de comanda sunt impartite intre aliati dupa criterii stricte, iar numirea unor francezi in pozitii de varf ar cere modificari structurale. In privinta initiativei de aparare comune europene, statele UE nu au facut nici un efort pentru cresterea cheltuielilor militare, fapt care le-a accentuat dependenta de SUA. Conditiile enuntate de presedintele Sarkozy pentru revenirea Frantei in structurile de comanda militara a NATO sunt greu de indeplinit.
Sarkozy a legat revenirea Frantei in comandamentul militar integrat al NATO (din care s-a retras in 1966) de realizarea unor "progrese" in initiativa de aparare europeana si de obtinerea de catre Franta de pozitii "la cel mai inalt nivel" in conducerea Aliantei.
Raspunsul pe care il va primi Sarkozy depinde, in mare masura, de Washington. Un diplomat la sediul NATO din Bruxelles constata ca, pe de o parte, "SUA spun mereu ca sunt pentru o Franta puternica si activa. Ele mai spun si ca s
