Indicatorul de risc al fondurilor de investitii (VaR) ar putea avea un efect de bumerang asupra investitorilor: in loc sa faciliteze decizia de investitie, indicele poate genera confuzii legate de cat de mare este probabilitatea de a pierde banii investiti, necorelarea cu randamentul fondului fiind unul dintre punctele slabe ale acestuia.
Introdus la mijlocul lunii august, indicatorul de risc are drept scop cresterea transparentei industriei fondurilor de investitii si o informare cat mai precisa a investitorilor.
"Principala problema este ca in urma unor explicatii neexistente se poate subintelege ca trebuie ales fondul cu cel mai mic VaR, fara a lua in considerare randamentul obtinut", spune Vlad Deliu, administrator de portofoliu la KD Investments.
Radu Hanga, presedintele societatii de administrare BT Asset Management, este de parere ca "deficienta cea mai importanta a acestui indicator este perceptia pe care o ofera la o prima vedere: ca un fond ar putea pierde un anumit procent din valoare, cand de fapt probabilitatea acestei variatii de valoare este de sub 5%, ea putand sa fie atat negativa cat si pozitiva".
Chiar daca investitorul face o corelare intre randamentul anual adus si indicele de risc al fondului, confuzia poate persista. La sfarsitul lunii august, fondurile de actiuni KD Maximus si Omninvest au inregistrat randamente anuale apropiate de 63,1%, respectiv de 63,3%. Indicele de risc al celor doua fonduri este diferit: de 27,4% pentru KD Maximus si de 40,6% pentru Omninvest. Fondul de actiuni Premio are un VaR apropiat de cel al fondului Omninvest, mai exact de 40,3%, dar randamentul anual este de 29,2%.
"Orice indicator de risc trebuie corelat cu randamentul obtinut de investitia respectiva. In general mult mai folosit este Sharpe Ratio, care face o legatura clara cu rezultatele istorice si nu cu estimari ale unei potenti
