După cum era de aşteptat, odată începute, discuţiile pe marginea pensiilor (publice sau private) au fost de nestăpânit. Şi nu doar discuţiile, ci şi măsurile adoptate în ultima perioadă par a fi de necontrolat. Dincolo de imaginea bulgărelui de zăpadă care se tot măreşte pe măsură ce se rostogoleşte (vizavi de majorarea pensiilor), avem în faţa ochilor şi acţiunile disperate, iniţiate în scopul umplerii „puşculiţei“. Eliminarea plafonului pentru b

După cum era de aşteptat, odată începute, discuţiile pe marginea pensiilor (publice sau private) au fost de nestăpânit. Şi nu doar discuţiile, ci şi măsurile adoptate în ultima perioadă par a fi de necontrolat.

Dincolo de imaginea bulgărelui de zăpadă care se tot măreşte pe măsură ce se rostogoleşte (vizavi de majorarea pensiilor), avem în faţa ochilor şi acţiunile disperate, iniţiate în scopul umplerii „puşculiţei“. Eliminarea plafonului pentru baza de calcul a contribuţiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat este doar măsura cea mai evidentă.

Alte măsuri, mai subtile, ce-i drept, au avut în vedere modificarea bazei de impozitare şi a modului de colectare a contribuţiilor. Astfel, s-a încercat schimbarea denumirii bazei de calcul a contribuţiei. Spunem „s-a încercat“ pentru că, în forma modificată prin Legea nr. 50/2007, articolul 23 al Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii arată de-a dreptul bizar:

Art. 23. - (1) Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie:

a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate luna