Două rapoarte privind activitatea procurorilor anticorupţie, Freedom House şi CSM, intocmite la distanţă de doi ani de echipe de inspecţie diferite, nasc la fel de multe controverse şi contestaţii.Â
Două rapoarte privind activitatea procurorilor anticorupţie, Freedom House şi CSM, intocmite la distanţă de doi ani de echipe de inspecţie diferite nu doar ca şi componenţă ori ca specializare, ci mai ales din punct de vedere al legitimităţii, nasc la fel de multe controverse şi contestaţii.
Celebrul Raport Freedom House (FH), elaborat in urma auditului independent al rezultatelor şi impactului generate de Strategia Naţională Anticorupţie 2001-2004, pe baza căreia fostul ministru de Justiţie, Monica Macovei, a purces la infăptuirea reformei in justiţie, a fost intocmit de o echipă de consultanţi formată din 11 persoane fizice. Experţii nu au avut calitatea de magistraţi, majoritatea neavănd studii juridice, experienţă şi nici expertiză de specialiate. Condiţiile impuse de organizatorul licitaţiei pentru acest audit, in ceea ce priveşte consultanţa şi cercetarea juridică au fost de minimum trei ani experienţă pe probleme de drept penal şi reforma sistemului judiciar şi cinci lucrări de activitate specifică. Adică de analiză şi evaluare a aspectelor de ordin legislativ şi instituţional. Raportul privind activitatea Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), azi denumit Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), a fost aspru criticat de specialiştii in drept penal, de reprezentanţi ai PNA şi Parchetului de lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) - care ar fi fost abilitat, prin Inspecţia Judiciară, să efectueze un control. Criticii au identificat printre lacune faptul că autorii raportului nu erau familiarizaţi cu legislaţia romănă, că au fost analizate dosare aflate pe rolul instanţelor sau in pro
