- Diverse - nr. 189 / 27 Septembrie, 2007 Imi amintesc de o intamplare careia, atunci, prin anul 1999, nu i-am acordat o prea mare importanta. La o intalnire a Comisiei pentru Cultura a delegatiei Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara a Cooperarii Economice a Marii Negre (APCEMN), care urma sa aiba loc la Sofia, din anumite motive nu am putut sa plec odata cu colegii deputati si senatori, care se deplasau acolo cu avionul. Urma sa ajung la Sofia singur, cu Express-ul de noapte. Nefiind insotit de data aceasta, am fost sfatuit sa-mi iau masurile de precautie necesare. N-am dat, recunosc, prea mare importanta acestor sfaturi, desi stiam ca-i foarte riscant sa calatoresti, noaptea mai ales, prin tara vecina _ Bulgaria. Nu rare au fost cazurile in care, folosindu-se de anumite trucuri, falsi politisti te lasau in dricul noptii, dupa ce te-au jefuit, "sa sufli in dramba". Imi amintesc ca trecusera cam demult formalitatile de frontiera de la Ruse, mai erau vreo doua ore pana la Sofia, cand cineva a batut la usa compartimentului. Parea un om de-al casei, cum se spune, un insotitor in uniforma al vagonului de dormit. M-a intrebat daca este totul in ordine, daca am confortul dorit. Intrebari inutile. La plecarea lui, buimacit de somn, am uitat sa incui usa pe dinauntru. Ceva nu-mi parea in ordine. Insotitorul de vagon nu te deranjeaza, fara rost, tocmai cand somnul e mai adanc. Deodata, simt ca usa compartimentului se deschide, cu incetinitorul, iar mana barbatului care ma intreba de sanatate se intindea spre bagajul meu, in care aveam costumul pentru intalnirea oficiala, documentele personale si hartiile necesare. N-a apucat sa-si inhate prada. Am inchis, rapid, usa, prinzandu-i mana. S-a zbatut, si-a eliberat mana din stransoare si dus a fost. Abia atunci mi-am dat seama ca trebuia sa ascult sfaturile celor patiti si sa-mi iau masurile de precautie. Mai ales ca p