Un subiect neplacut de discutie se refera la varsta si la batranete. Daca unui copil i se pare ciudat ca bunicul sta acasa si postasul ii aduce bani, pentru bunic e ceva firesc. Ciudat i se pare insa ca dupa zeci de ani de munca, nu-i ajunge pensia. Principala tema de discutie a devenit batranetea de cand s-a dat startul la "Pensia privata". Fondurile private cu bugete uriase de marketing si cu o armata de agenti incearca sa faca din subiectul delicat al varstei un business pe cinste. Nu e o alegere simpla pentru viitorii pensionari la ce fond de pensii sa adere. Fondurile private sunt numeroase, au grade de risc, politici de investitii si comisioane diferite. Cei mai tineri sub 35 de ani trebuie sa se hotareasca in doar patru luni. Ei fac parte din Pilonul II, pentru care transferul unei parti a contributiilor sociale este catre un fond privat este obligatoriu. Daca nu-si vor alege un administrator in aceste patru luni, ei vor fi repartizati prin " loterie" adica aleatoriu. La fel vor pati si cei care semneaza adeziuni la mai multe fonduri, administratorul pentru ei va fi ales de calculator. In primii doi ani de la aderare, un transfer la un alt fond privat se taxeaza cu un comision de transfer de 5% din activul personal, dar dupa aceasta perioada alegerea unui alt fond de pensii se va putea face fara sanctiuni. Pentru cei care se orienteaza mai greu in hatisul conditiilor oferite de diferitele fonduri de pensii, ajutorul vine din partea brokerilor de asigurari. Ei pot face recomandari in functie de profilul clientului, dar ajutorul lor este util mai ales celor care intra la categoria pensiilor private facultative, adica la grupa celor cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani. In cazul celor de la Pilonul II, la grupa de pensie privata obligatorie, sunt cele 17 fonduri autorizate ale caror oferte nu difera prea mult. Brokerii le vor fi de folos abia peste cativ