Problema statutului Kosovo a dat nastere inca o data la comentarii si interpretari la Bucuresti. A fost suficient un fragment dintr-un articol publicat de cotidianul International Herald Tribune ca unii sa ia foc.

IHT scria doar ca "in conditiile in care Romania si Slovacia se tem ca etnicii maghiari din tarile lor vor cauta sa obtina o mai mare autonomie, se asteapta ca Washingtonul sa exercite presiuni puternice pentru ca ambele state sa accepte pozitia UE".

Dar, in realitate, Romania nu este preocupata de situatia Transilvaniei, in eventualitatea independentei provinciei sarbe Kosovo, ci de Transnistria. Cum confuzia plutea nu numai pe malurile Dambovitei, ci si pe ale Potomacului, ministrul roman de Externe, aflat la New York pentru a 62-a sesiune a Adunarii Generale ONU, le-a explicat acest lucru si oficialilor americani. Dupa intrevederile de marti cu asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene, Daniel Fried, si cu reprezentantul american in troica pentru statutul Kosovo, Frank Wisner, seful diplomatiei romane a precizat pentru presa din tara: "Nu, nu e vorba de presiuni, eu am vazut articolul (…) E mult spus presiuni".

Este insa clar ca pozitia Romaniei, potrivit careia "solutia trebuie sa fie una acceptata si de Serbia, si de albanezii kosovari", seamana prea putin cu pozitia exprimata luni de secretarul de stat american Condoleezza Rice si, in acelasi timp, nu ajuta Uniunea Europeana sa vorbeasca pe o singura voce.

Doar un Kosovo independent poate aduce stabilitate in Balcani, iar Europa trebuie sa se alature Statelor Unite pentru a sustine independenta acestei provincii, este esenta pozitiei americane prezentata de Rice.

Primele negocieri directe pe tema Kosovo, de cand marile puteri au convenit in iulie sa aloce inca 120 de zile pentru a se ajunge la o solutie, incep maine la New York. E timp pana la 10 d