Cercetările istoricilor literari, de incontestabilă valoare, bazate pe o asiduă şi migăloasă muncă de bibliotecă, de explorare a arhivelor de manuscrise, a cărţilor apărute în epoci îndepărtate şi nereeditate niciodată, a periodicelor din diverse localităţi ale ţării noastre, riscă adesea să rămână uitate în publicaţiile de specialitate, dacă nu sunt reunite în volume cu o mai largă circulaţie.

Aşa este şi cazul remarcabilelor contribuţii ale eminentului istoric literar clujean Mircea Popa. Timp de aproape patru decenii, pe lângă monografiile şi sintezele Ioan Molnar-Piuariu, Ilarie Chendi, Universul cărţilor populare, începuturile criticii literare române, Tipologia romanului românesc şi altele, Mircea Popa a elaborat un număr impresionant de studii, articole şi comunicări istorico-literare, de superioară ţinută ştiinţifică, multe răspîndite în reviste şi culegeri mai greu accesibile, precum Cultura creştină (Blaj), Biblioteca "Gheorghe Şincai" (Oradea), Acta Musei Porolisensis, Cercetări de lingvistică, Studia et Acta Musei Nicolae Bălcescu (Bălceşti-Topolog) etc. O mare parte din studiile, articolele şi comunicările sale le-a reunit, cu puţin timp în urmă, în volumul De la iluminism la paşoptism, apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca. Transilvănean, în cuget şi simţire, Mircea Popa şi-a dăruit strădaniile sale perpetuării tot mai vii şi mai profunde a imaginii înaintaşilor care au luptat prin scris, prin cuvânt şi prin faptă pentru drepturile istoriceşte legitime ale oropsitului neam românesc din această provincie aflată sub o crâncenă stăpânire străină.

într-un amplu şi bine documentat studiu, Mircea Popa proiectează reflexe noi asupra personalităţii episcopului cărturar Inochentie Micu-Klein, definindu-l drept "strategul programului naţional". Renaşterea spirituală a românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, cunoscută sub numele de Şco