S-a încheiat actuala ediţie a Festivalului enescian. S-a încheiat cu momente muzicale îndelung aşteptate. Căci îndelung aşteptată a fost, spre exemplu, revenirea acestui minunat maestru al baghetei, dirijorul Ion Marin. A evoluat în compania colectivului simfonic al Filarmonicii din München. Este organismul care păstrează în continuare spiritul geniului inegalabilului maestru care a fost Sergiu Celibidache. Mă refer la felul în care muzicienii formaţiei, dirijorul însuşi, oficiază momentul artistic care naşte muzica. Mă refer la puritatea acordajului, un acordaj funcţional ce aşează firesc straturile sonore ale partidelor orchestrale conferind întregii sonorităţi profunzime, claritate, strălucire. Aşa s-a întâmplat pe parcursul concertului ce poate fi considerat drept concert de autor, concert ce poartă integral marca personalităţii dirijorului Ion Marin.
Revine în faţa publicului bucureştean după mai bine de două decenii. Cu totul recent, în luna august, a concertat în cadrul programelor oferite de marele proiect "Sibiu capitală europeană a culturii".
După studii de specialitate terminate în ţară au urmat studiile aprofundate, la Viena, la Opera de Stat, în perioada directoratului lui Claudio Abbado, apoi cele de la "Mozarteum" din Salzburg, cele de la Accademia Chiggiana, de la Siena, cu Franco Ferrara, cu Carlo Zecchi, apoi cele atât de dure pe care le oferă contextul teribil, neiertător dar fascinant, al vieţii muzicale internaţionale. Anterior, în ţară, sudiile universitare au fost perfectate sub îndrumarea maestrului Constantin Bugeanu. A concertat în toate marile săli de concerte, în toate marile case de operă ale lumii.
A colaborat cu marile orchestre, cu muzicieni de primă mărime ai vieţii muzicale internaţionale.
Cele două importante lucrări simfonice ale muzicii primei jumătăţi a secolului trecut, Simfonia Mathis der Maler şi Simfon