Magda Cârneci, poeta, eseista, critic de arta, doctor în istoria artei si directoare a Institutului Cultural Român de la Paris, publica la editura L’Harmattan un volum de referinta atât pentru cercetatorii artelor plastice, cât si pentru cei interesati de regimul comunist român. Ce se întâmpla cu arta, cu artele în general, odata cu intrarea tancurilor sovietice? Cum se modifica relatia dintre arte si puterea politica în momentul preluarii puterii de catre Nicolae Ceausescu? Este arta româneasca doar o însiruire nesfârsita de tablouri omagiale timp de 45 de ani? Aceste întrebari sunt doar câteva din cele ce îsi gasesc raspunsul în paginile Art et pouvoir en Roumanie 1945-1989. În aceasta lucrare, autoarea reia jaloanele tezei sale de doctorat, coordonata de Alain Besan çon si sustinuta în 1997 la Paris, la École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS). Teza de doctorat publicata deja în limba româna în 2000 (Artele plastice în România 1945-1989, Meridiane, Bucuresti 2000). Prezentul volum ofera însa, în primul rând, oportunitatea pentru publicul francez si, într-un sens mai larg, francofon de a avea acces la un studiu bine documentat si bine articulat, privind chestiunea dificila a relatiei artelor plastice cu puterea politica din comunism. Ce trebuie subliniat în primul rând este unicitatea demersului autoarei. Nu exista un alt volum care sa priveasca de o maniera critica ce se întâmpla cu artele plastice românesti în timpul regimului comunist. Trebuie, de asemenea, semnalat faptul ca analiza facuta de Magda Cârneci deconstruieste ideea ca artele plastice în România comunista ar urma o linearitate ce le-ar înscrie sub semnul formulei consacrate de "arta totalitara". Asa cum regimul comunist român sufera modificari, ajustari, si artele în spatiul românesc se transforma, se elibereaza pentru a fi apoi si mai bine controlate de regim. Aceasta relatie dificila es