Cunoasterea oricarei familii boieresti din Moldova - mai ales a celor ridicate in prima jumatate a veacului al XIX-lea - trebuie sa inceapa cu paharnicul Constandin Sion: "Plesnila. Moldoveni, razasi de la Varlezu, din tinutul Covurlui".

Pe la 1824, un Gheorghe Plesnila, ce umblasa cu mine doua luni cu potira in toata tara de Jos, multamandu-ma de vrednicia lui, dupa ce m-am inturnat la Iasi, l-am recomenduit vistiernicului s-au mijlocit la domnul de l-au facut medelnicer, fiind pan atunci postelnicel" (Arhondologia Moldovei, ed. a II-a, Bucuresti, Editura Minerva, 1973, pp.209-210). Personajul este mentionat si intr-o catagrafie contemporana, care ne lamureste asupra filiatiei sale: "Gheorghii Plesnila, medelnicer, nascut in satul Varlezi, de 59 ani, in 1829, feciorul lui Neculai Plesnila, mazil vechi; locuieste in satul Varlezii; stapanitor in zece trupuri de mosie cate o a patra parte" (Alexandru V. Perietzianu-Buzau, Vidomostie de boierii Moldovei aflati in tara la 1829 (II), in Arhiva Genealogica, serie noua, I(VI), 3-4, 1994, p. 289, cap. Parcalabia Galati). Satul Varlezi, din fostul tinut Covurlui (azi jud. Galati) a constituit un veritabil rezervor de boierime: epitetul "mazil vechi" de mai sus este graitor. Regretatul critic de arta Radu Ionescu, descendent pe linie feminina din familia Plesnila, avea in colectia sa o splendida spita de neLA PORTILE ORIENTULUIam, scrisa de preotul Gavrila Varlan din Varlezi, in iulie 1821, pe care mi-a aratat-o candva cu multa placere. De dimensiuni impresionante (4 m lungime) si de realizare artistica deosebita, ea cuprindea descendenta unui Toader pisar, traitor in jurul anului 1800. Am putut descifra pe aceasta spita numele "Plesnila" si "Cernat", acesta din urma fiind neamul generalului Alexandru Cernat, ministrul de razboi de la 1877.

Familia Plesnila a fost ilustrata in secolul XX de catre diplomat