Fotografia a insemnat o provocare pentru artele vizuale inca de la aparitie, dar nimeni nu ar fi banuit atunci nici difuziunea ei ulterioara si cu atat mai putin modul autoritar in care a ajuns sa le domine azi.

Daca sarim etapele (si Aman folosea fotografia! ) interventia fotografiei intr-o conceptie contemporana a structurarii imaginii apare, in arta romaneasca, in diverse modalitati in anii '70. Nu pomenesc decat numele lui Ion Grigorescu, care a investit fotografia cu o intensitate expresiva si autenticitate exceptionale, recunoscut ca precursor de comunitatea artistica romaneasca si la nivel international drept unul dintre cei mai convingatori artisti contemporani. De altfel, un text amplu ii este consacrat de catre Cristiana Radu.

Volumul aparut in 2006, cu ocazia expozitiei de la Galeria Noua, este un moment de reflectie important asupra exploziei fotografiei ca mediu predilect al artei tinere de dupa 1989.

Debuteaza cu doua texte de sinteza, semnate Cosmin Costinas si Irina Cios. Asadar o privire din afara (Cosmin Costinas traieste la Viena) si una din interior care, cu toata perspectiva lor diferita, reusesc sa recompuna o imagine a rupturii si continuitatilor care au marcat arta de dupa 1989, si anume aceasta arta care pune in centrul ei, cu functii diferite pe care Irina Cios le identifica riguros, fotografia.

Volumul da prilejul unei echipe de critici (sau artisti critici) tineri - Mihnea Mircan, Cristiana Radu, Raluca Nestor, Cosmin Moldovan, Raluca Ionescu, Anca Mihulet - unii deja bine cunoscuti, racordati la problematicile si conceptele situatiei actuale a artelor vizuale, sa-si exprime avizat optiunile si punctele de vedere si sa faca implicit pledoarie pro domo.

Un numar insemnat de articole monografice despre cativa dintre cei mai cunoscuti artisti (Teodor Graur, Mircea Cantor, Irina Botea, Rasovsky, Kiraly,