Cu ceva timp in urma, ministrul Varujan Vosganian a anuntat ca a realizat o proiectie financiara care arata ca bugetul poate acoperi suma necesara majorarii pensiilor pentru anul viitor. Sursele principale ar fi cresterea economica, avansul salariilor si imbunatatirea incasarilor. Adunand astfel cateva sute de milioane de euro dintr-o parte, alte sute de milioane din alta parte, plus "grosul" de 1,2 miliarde de euro din majorarea PIB, dl Vosganian a aratat ca a rezolvat contabiliceste problema, iar Parlamentul a votat legea. Desi majoritatea analistilor au incercat sa demonstreze ca o asemenea decizie nu poate fi luata decat in detrimentul altor angajamente asumate deja in contul bugetului de anul viitor, guvernantii au sustinut mai departe ca legea are sustinere financiara. Cu alte cuvinte, nimeni nu va fi "afectat" suplimentar la buzunar de noua decizie.
Realitatea insa a dovedit ca simple calcule care iau in considerare cresterea economica sau avansul salariilor ori sunt insuficiente ori pot fi date peste cap de presiuni externe financiare neasteptate, de genul crizei de pe piata imobiliara americana ce si-a facut deja simtita prezenta si la noi. In paranteza fie spus, o crestere prea rapida a salariilor din care sa se obtina mai multi bani pentru pensii poate afecta socotelile lui Mugur Isarescu referitoare la procesul de dezinflatie. Oricum, oficialii Bancii Nationale au ridicat deja problema modului in care se realizeaza corelarea pensiei cu salariile, aratand ca referinta ar trebui sa fie salariul mediu net. si asta pentru ca, teoretic, prin corelarea cu salariul mediu brut, se poate ajunge la situatia paradoxala ca pensia sa fie comparabila daca nu chiar sa-l depaseasca pe cel net.
Intre timp, deficitul de cont curent a continuat sa se adanceasca, previziunile pentru investitii straine au devenit tot mai defavorabile, iar cresterea economica a sufer