O jimblă rumenită sau câţiva covrigi calzi de la brutăriile Craiovei fac deliciul unei zile la cumpărături prin prăvăliile de altă dată ale Craiovei. O zi de toamnă destul de caldă. Afară câteva trăsuri tulbură liniştea. Brutarul din colţ de abia acum ridică obloanele de la geam, semn că primii covrigi sunt aproape gata. Prin geamul crăpat se simt deja primele mirosuri de jimblă caldă şi de covrigi. E zi de cumpărături azi, aşa că vom gusta cu siguranţă din preparatele iscusitului brutar al Craiovei, vom vizita şi prăvăliile lui Ilie Chintescu, dar şi pe cea a lui Ţenea şi Alexandrescu. Vom trece pragul tuturor prăvăliilor şi băcăniilor, însoţiţi fiind de cei doi scriitori de seamă ai Craiovei, Alexandru Firescu şi Constantin Gheorghiu şi ale lor amintiri adunate în „Craiova, mon amour“.

Pe stada meşteşugarilor Îmbrăcăm degrabă hainele bune şi purcedem. Un prim popas, desigur la brutărie, căci mirosul acela dulce ne ademenise. „Ne încălzim privirile cu priveliştea din brutăriile lui Şăineanu sau a lui Petre Avram, Mandelbaum, Ilie Mac, Gogu Pantelici, Iuliu Schimdt (de pe Grădinari). Urmărim cum aluatul primeşte forme“. Covrigeii sosesc spre a ne bucura papilele gustative şi a linişti forfota din stomac. Vrăjiţi de acest peisaj ne revin în memorie câteva tablouri cu „veritabile citadele, ca nişte metereze inexpugnabile - ale lui Mendel“, dar şi imagini cu „Drugă“ şi „Traiul“, în care grâul Olteniei se transforma în făină şi pâini pufoase şi albe ca zările. Şi dacă foamea avea să fie potolită, ziua de cumpărături putea fi continuată. Un alt popas, prin atelierele croitorilor de altădată, acolo unde, însoţiţi de părinţi, copii se „înnoiau“ în preajma sărbărilor premierelor şcolare anuale. Nu-ţi puteai lua ochii „de pe mâinile acestor pricepuţi mânuitori, în neoprire, ai acului şi foarfecii. Păream hipnotizaţi pur şi simplu, de Filimon de pe Unirii (excela pr