"Noi, parintii, suntem in cea mai mare parte raspunzatori de ceea ce vor deveni copiii nostri"
(Pe marginea scrisorii "Fata mamii, iubita tatii" ,
F. AS nr. 778)
O adolescenta de 17 ani, abuzata sexual
de tatal vitreg, urmeaza sa nasca un copil
Stimata doamna Sanziana Pop,
V-as ruga sa publicati acest mesaj pentru Luiza, pentru mama ei si pentru tatal vitreg. Cazul nu este inchis, ci de-abia acum se deschide. Mi-ar placea ca doamna Maria Alexandru, care si-a exprimat opinia de parinte, sa poata sa citeasca si dumneaei articolul.
Luiza e un copil, e copilul mamei ei, chiar daca adolescenta dezvoltata stie sa scrie bine, este inteligenta si matura. Este matura, atat cat varsta ei ii poate permite la 17 ani. Sau poate foarte precoce, dupa parerea doamnei Alexandru, care si-a spus opinia in numarul 782 al revistei. Asa incat sa calculeze, sa triseze, sa programeze... Oameni buni, daca era atat de dezvoltata, de ce sa nu consideram ca la 14 ani putea fi si "isterica sexuala"? Ea vine sa ceara ajutor si sprijin a doua oara, acum societatii, pentru ca de la mama ei nu are ce astepta. Si societatea o judeca... Cum va reusi aceasta fata sa redevina o persoana vioaie, increzatoare, sa poata depasi trauma pe care a trait-o, mai intai incestul si apoi sentimentul de culpabilitate vis-a-vis de mama ei? Acum as intreba-o pe mama Luizei de ce si-a astupat urechile cand Luiza a tras semnalul de alarma? Niciodata nu i-a venit in minte ca un barbat mai tanar ar putea sa aiba ochi pentru fiica dumneaei? Problema e: nu simte, nu stie sau nu vrea sa vada? Sotul ei, daca era intr-adevar un tata pentru Luiza (fie el si vitreg) nu atenta la un copil, oricat de mult l-ar fi tulburat ideea. Si, va repet, nu fata l-a ademenit, ci el a sedus-o. Deci, sa fim cinstiti, noi, parintii suntem in cea mai mare parte raspunzatori de ceea ce vor deveni co
