Dosarele candidaţilor la Înalt Prea Fericire rămân ferecate. Nu este o întâmplare că CNSAS nu a izbutit să le verifice din lipsă de cvorum, înaintea scrutinului din Sfântul Sinod.

Aşa cum nici refuzul Mitropolitului Clujului, Bartolomeu Anania, de a se prezenta la audieri, acuzând imixtiuni „în treburile interne ale unei instituţii autonome“, nu e doar semeţie conjuncturală.

Statul se găseşte slăbit în faţa Bisericii de prea numeroasele clemenţe şi cedări ale politicienilor şi demnitarilor care o utilizează în scopuri politice. Iar clerul se lasă folosit cu bucurie atât timp cât are de câştigat intangibilitate, putere şi influenţă.

Sămânţa sfidării a prins rădăcină pe un teren fertilizat de negocierile practicate de Ion Iliescu şi administraţia postcomunistă cu ierarhia ortodoxă pentru proprietăţi, raporturile de putere cu celelalte culte, dezincriminarea homosexualităţii.

Dosarele clerului au fost desecretizate abia anul trecut şi doar în urma tratativelor dintre Traian Băsescu, Patriarhul Teoctist şi episcopul-vicar Vicenţiu Ploieşteanu. Documentele au fost transferate de la serviciile secrete la CNSAS cu recomandarea prezidenţială să se aibă în vedere că, „în perioada comunistă, în care ateismul a fost introdus în instituţii şi în politica de partid şi de stat, bisericile au trebuit să supravieţuiască“.

Nu ştim dacă s-a avut în vedere sau nu, dar asupra CNSAS au fost exercitate invariabil presiuni pentru blocarea deconspirării preoţilor, proces considerat - fără temei potrivit experienţelor Poloniei şi ale Ungariei - o ameninţare la existenţa Bisericii. Ultima din partea lui Mircea Geoană, liderul unui partid social-democrat presupus promotor al valorilor laice.

El propune un proiect de lege care să interzică CNSAS să mai verifice dosarele de Securitate ale preoţilor. Gestul suprem de