Festivalul "Tarafuri şi fanfare" a adus sămbătă şi duminică, la Muzeul Satului, bucuria prin balade, doine, sărbe şi alte jocuri, căntece care vorbesc despre lumi dispărute, dar şi căntece adaptate la realitatea de azi. In aceste zile de sfărşit de septembrie, zile de vară indiană cu frunze galbene şi soare incă arzător, oamenii merg pe la nunţi. La Muzeul Satului, la Festivalul "Tarafuri şi fanfare", cei care au avut căteva ore de răgaz au putut să-şi incănte urechile şi să-şi dezmorţească picioarele cu muzică de nuntă, şi nu numai, interpretată live de căteva formaţii autentice.

Maria aştepta de două săptămăni să vină ziua de sămbătă, 29 septembrie, cănd aflase că la muzeul Satului o să vină o fanfară ce cănta muzică dragă ei, din Moldova. A stat un pic in cumpănă, s-a intrebat dacă doliul după soţul pierdut ii dădea voie să se bucure, dar pănă la urmă s-a decis să pornească. Şi-a luat prietena cea mai bună, a schimbat căteva autobuze din Ferentari şi pănă la muzeu, dar a ajuns la timp să prindă jocul moldovenesc căntat de Fanfara din Cugir. Cum de o formaţie din Alba căntă muzică din nord-estul ţării a explicat dr. Marian Lupaşcu, cercetător la Institutul de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu" şi prezentatorul Festivalului: "Părinţii interpreţilor sunt originari din Moldova şi au venit in Alba cănd s-au făcut aici combinatele. Copiii lor n-au uitat repertoriul adus de părinţi din locurile de baştină."

DIN ŢARĂ ŞI DE PESTE OCEAN. Să se bucure de intălnirea cu muzica au venit copii din Pietroasele, judeţul Buzău, iar din Alexandria, de la Palatul Copiilor - ansamblul "Drăgaica". Imbrăcate in costume populare, fetele au dat startul la dans. Cu ele in horă s-au prins şi căteva doamne şi domni de pe margine, care inainte işi dezmorţiseră timid picioarele, incercănd căţiva paşi. "Muzica asta chiar te pune in mişcare", ne-a mărtur