Branul a sărbătorit, ieri, „răvăşitul oilor”. Străvechiul obicei pastoral de aducere a oilor la iernat a fost sărbătorit împreună cu turiştii din întreaga ţară. Ciobanii - majoritatea din localităţile limitrofe Branului - au împărţit mioarele către stăpâni şi s-au tocmit asupra plăţii - în bani şi natură. Apoi, turiştii au fost îmbiaţi să şadă la masă cu păstorii, la o pastramă şi un bulz stropit cu must şi ţuică sau chiar suc natural de mere. Visând la pastrama care sfârâia pe grătar, turiştii nu au întârziat să apară. Unii au venit special pentru a degusta din bucatele brănenilor. „Am venit aici de poftă: poftă de pastramă şi de brânză. Am aflat de eveniment de pe internet şi-am zis să dau o fugă. Bucatele-s foarte bune. După pastrama asta, o să-mi mai iau una”, ne-a spus - cu tonul unui bucureştean deranjat de la masă - Sabin Manolache (32 de ani).

Brânză „crescută” la 1.500 de metri altitudine

Mândrii nevoie mare, ciobanii au pus tuciul la încins şi s-au pus pe mestecat vârtos în mămăligă. Apoi, au luat aţa şi au tăiat-o felii, în care s-a învelit brânza pentru bulz. Brănenii spun că brânza lor e cea mai bună din ţară. „Şi la pastramă, şi la caşcaval există mici secrete care fac diferenţa între noi, producătorii. Din tată în fiu, secretele se duc mai departe. La pastramă folosim o metodă prin care o facem să fie mai fragedă, iar calitatea brânzei noastre este recunoscută. Asta pentru că o facem la munte. La 1.500 de metri altitudine oile noastre pasc iarbă curată, neatinsă de poluare. Tocmai de aceea este şi mai scumpă faţă de brânza obişnuită”, ne-a mărturisit Paul Gonţea, un producător din satul Sohodol, comuna Bran.

Pastrama europeană va fi foarte scumpă

Turiştii nu au strâmbat din nas la vederea preţurilor, produsele fiind mai ieftine în cadrul festivalului. Brânza de burduf costa 23 de lei, caşul 20 - la fel ca pastrama