Cea de-a XVIII-a editie a Festivalului International George Enescu s-a incheiat recent si a fost o reusita. Ce-i drept, ceva mai modesta decat in anii precedenti, din cauza faptului ca nu au fost invitate tot atatea nume mari
* In schimb, bugetul alocat a fost aproape dublu * E drept, oferta genurilor artistice a fost mai vasta, iar tipariturile - uneori nu atit de necesare - mai numeroase.
Ca si la editiile trecute, auditia din Sala Palatului a fost mizerabila * Catifeaua cu care sunt drapati peretii absoarbe sunetele, iar reverberatia este rusinos de ... nula * Doar scena a fost "imbunatatita" prin adaugarea unor panouri reflectorizante * Degeaba, insa!! * Impotenta autoritatilor de a construi in Bucuresti o sala de concerte la standardele secolului al XXI-lea ne afecteaza in continuare pe noi, melomanii * Nici muzicienii nu au fost multumiti de cum se aude * Daca schimbai locul in sala la pauza, plasandu-te langa boxe, aveai sansa de a auzi ceva mai bine...
Din pacate, violonistul Maxim Vengerov nu a putut veni, in locul sau evoluand Joshua Bell * Concertul de Ceaikovski a fost interpretat foarte bine, iar London Symphony Orchestra (dirijata in prima seara de Horia Andreescu) a fost exceptionala, si la Simfonia Fantastica de Berlioz * Demn de remarcat este ca celebra orchestra a interpretat - la bis - Rapsodia I de Enescu * E drept insa, au fost cateva gafe, aproape grosolane, de sincronizare a instrumentistilor... In a doua seara, London Symphony Orchestra (care are programul facut pana la finele lui 2010) a evoluat sub bagheta lui Sir Collin Davis, maestru pe care am mai avut ocazia si placerea sa-l ascultam la Bucuresti * Din pacate, pianistul Evgeni Kissin a abordat Imperialul ca pe un "slagar", obtinand aplauze si urale din partea celor care nu au ascultat si alta versiune interpretativa * La Bucuresti, Kissin a fost doar un bun virtuoz.