Cele mai importante modificări vin o dată cu Legea Învăţământului Superior, conform căreia senatele universitare vor fi alese de către întreaga comunitate academică: de la studenţi la profesori şi cercetători.
Rectorii vor fi aleşi de către senate, ca şi până acum, şi vor putea să ocupe această funcţie şi în alte universităţi, după expirarea celor două mandate permise. Pe lângă structurile actuale, în cadrul universităţilor se vor înfiinţa consiliile consultative, din care vor face parte oameni de afaceri, membri ai asociaţiilor ştiinţifice şi absolvenţi ai respectivelor instituţii de învăţământ, având ca scop asigurarea legăturii cu mediul ştiinţific şi economic.
De asemenea, proiectul mai prevede şi faptul că posturile de prorectori, decani şi şefi de departamente vor putea fi ocupate numai de profesori. (R.F.)
Cele mai importante modificări vin o dată cu Legea Învăţământului Superior, conform căreia senatele universitare vor fi alese de către întreaga comunitate academică: de la studenţi la profesori şi cercetători.
Rectorii vor fi aleşi de către senate, ca şi până acum, şi vor putea să ocupe această funcţie şi în alte universităţi, după expirarea celor două mandate permise. Pe lângă structurile actuale, în cadrul universităţilor se vor înfiinţa consiliile consultative, din care vor face parte oameni de afaceri, membri ai asociaţiilor ştiinţifice şi absolvenţi ai respectivelor instituţii de învăţământ, având ca scop asigurarea legăturii cu mediul ştiinţific şi economic.
De asemenea, proiectul mai prevede şi faptul că posturile de prorectori, decani şi şefi de departamente vor putea fi ocupate numai de profesori. (R.F.)
