*Din bazinul WC-ului curge apa de ploaie, colectată special în prealabil.
*La scheletul casei se folosesc lemn, paiantă, stuf, argilă. Pentru „umplutură” e bună chiar şi lâna de oaie.
Povestea începe cu materiaele. Sosesc de la distanţe mici, cu maşini uşoare. Materialele sunt naturale, prelucrate industrial foarte puţin sau deloc. Interiorul: pereţi bine izolaţi, robineţi şi rezervoare de WC cu volum mic, ferestre multe şi mari, inteligent plasate, să capteze cât mai multă lumină naturală. Exteriorul: pompă de căldură, instalaţie eoliană sau panou solar şi sistem de acumulare a apei de ploaie. E bună şi pentru bazinele de WC. Sau, electricitate de la panouri fotovoltaice.
Înapoi la materiale. Scheletul casei poate fi din lemn, piatră, paie, stuf, pământ, argilă, paiantă, anumite metale şi cărămizi de nămol. Pentru „umplutură” este bună chiar şi lâna de oaie, amestecată cu alte materiale. Acoperişul – din şindrilă, stuf, paie, ardezie, ţiglă sau olane. Finisaje din piatră, calcar, marmură, var, ghips, pietriş, sticlă, lemn, iar vopseaua – cu pigment natural. Decoraţiunile pot fi din ceramică, ţesături naturale, hârtie, carton, trestie şi bambus. Avantaje: mediul e mai sănătos, factura la utilităţi – cu minim 15% mai mică, costul unei asemenea construcţii poate fi chiar mai mic decât al casei clasice. În plus, structura de lemn rezistă bine la seisme, „respiră”, aşa că dau şi un aer mai curat, iar vara ţin răcoare şi iarna, cald. Acoperişul din vegetale absoarbe vaporii şi izolează fonic şi termic. Este ermetic la curenţii de aer. Dezavantaje: casele rezistă mai greu la alte intemperii.
Experţii firmelor de construcţii spun că, dintre toate tipurile de case ecologice, românii le vor cel mai mult pe cele din lemn. În ultimii 3-4 ani, cererea de locuinţe din lemn a crescut cu 15 – 20% în fiecare an. Investitorii au sesizat oportunităţile, a
