În timp ce liderii albanezi se arată din ce în ce mai decişi să declare unilateral independenţa Kosovo, UE insistă pentru aplicarea planului de rezervă, care ar permite recunoaşterea În timp ce liderii albanezi se arată din ce în ce mai decişi să declare unilateral independenţa Kosovo, UE insistă pentru aplicarea planului de rezervă, care ar permite recunoaşterea independenţei acestei provincii fără ca o nouă rezoluţie ONU să mai fie necesară.
O decizie unanimă a Naţiunilor Unite asupra statutului regiunii sârbe este greu de obţinut, ţinând cont de împotrivirea Rusiei sau de blocajul din negocierile sârbo-albaneze.
O serie de experţi susţin că liderii europeni trebuie să găsească o bază legală alternativă pentru a justifica o misiune a UE în Kosovo şi, în acelaşi timp, să convingă ţările care se opun independenţei provinciei să nu blocheze prin veto o misiune europeană la Priştina.
"Ştim sigur că cel puţin şase state nu vor putea fi convinse", a declarat preşedintele Grupului Internaţional de Criză, Gareth Evans, subliniind că celelalte ţări membre UE pot şi trebuie să fie pregătite să ia o decizie la începutul anului viitor.
Pe lângă SUA, printre ţările gata să recunoască desprinderea teritoriului de Serbia se mai numără şi Marea Britanie, şi Franţa. De cealaltă parte, statele reticente în a aproba independenţa sunt Spania, Ungaria, Grecia, Slovacia, Cipru şi România. Fostul preşedinte al Parlamentului European, Pat Cox, a cerut membrelor UE care au rezerve să permită desfăşurarea misiunii UE fără a se implica în aceasta. "Cei care au rezerve ar trebui invitaţi să se abţină constructiv", a spus el. (Luminiţa Bogdan)