- Diverse - nr. 193 / 3 Octombrie, 2007 De la o vreme incoace asistam la un fenomen ingrijorator: tot mai dese sunt cazurile de sinucideri in randul minorilor. Mai ales printre copiii ai caror parinti lucreaza in strainatate! Mai zilele trecute, un copil dintr-o localitate argeseana, Valea Danului, si-a pus capat zilelor, spanzurandu-se de creanga unui cires, dupa ce a aflat ca mama lui, divortata, va pleca, din nou, la munca in Italia. Asa isi motiveaza copilul Stefan Ciurea, de 12 ani, printr-o scrisoare de adio, gestul lui extrem. "Imi pare rau ca ne despartim certati _ scrie copilul (…). Mama, tu sa ai grija de tine, ca lumea e rea. Sa aveti grija de catel". Catelusul era printre putinii lui prieteni. Dupa o statistica recenta, 60.000 de copii din Romania sunt lasati de parintii lor, plecati pribegi prin lume in cautarea unui loc de munca, in grija bunicilor, a rudelor sau pur si simplu a unor cunoscuti. Multi raman in voia sortii! Numai in judetul Vaslui (Moldova fiind, dupa cum se stie, "polul" saraciei in Romania!) numarul lor trece de 3.000! Fara parinti, mereu cu dorul lor, mai ales la aceasta varsta, simtindu-se abandonati, copiii au greutati cu invatatura, ridica probleme de natura psihica. Lor li-i dor de mama, de tata. Oricum ar fi privite lucrurile, bunica nu-i mama, bunicul nu-i tata. Neputand sa mai suporte aceste despartiri dureroase, traumatizante pentru cei care simt ca dragostea neamurilor si a unor straini nu-i ca a parintilor buni, unii se sinucid. In cautarea unui trai mai bun, omenesc, parintii pleaca, pentru a gasi solutii materiale pentru familiile lor. Iar dupa ce isi lasa copiii acasa, muncind din greu, de multe ori la negru, pentru a-i imbogati pe straini, se trezesc acuzati _ cum a procedat si primarul Romei, care sustine ca "75 % dintre arestati sunt romani" _ , iar, uneori, afla ca li s-a sinucis, de dorul lor, copilul. O intrebare de