Iată cum nişte decizii populiste, care păreau să nu ne privească sau să ne lase indiferenţi (creşterea exagerată a slariilor şi a pensiilor) lovesc în cu totul altă parte. Toată lumea e de acord că pensiile trebuie să crească. Problema e în ce ritm cresc ele, astfel încât să nu producă dezechilibre. Doar ministrul de finanţe Varujan Vosganian poate declara dezinvolt că majorările propuse nu au efecte inflaţioniste. Salariile au crescut şi ele, anul acesta, de do
Iată cum nişte decizii populiste, care păreau să nu ne privească sau să ne lase indiferenţi (creşterea exagerată a slariilor şi a pensiilor) lovesc în cu totul altă parte.
Toată lumea e de acord că pensiile trebuie să crească. Problema e în ce ritm cresc ele, astfel încât să nu producă dezechilibre. Doar ministrul de finanţe Varujan Vosganian poate declara dezinvolt că majorările propuse nu au efecte inflaţioniste. Salariile au crescut şi ele, anul acesta, de două ori mai repede decât productivitatea muncii.
Alte presiuni inflaţioniste. Adică, pe piaţă sunt mai mulţi bani, iar oferta de produse şi servicii creşte mai încet. Efectul? Creşterea preţurilor. Economia este un sistem de vase comunicante: adaugi într-o parte (pensii, salarii), creşte şi-n partea cealaltă (preţuri). Pe tabloul de bord al Băncii Naţionale, încep să se aprindă imediat nişte beculeţe. Şi ea trebuie să reacţioneze. Recent, guvernatorul Mugur Isărescu a spus ce va face dacă Guvernul nu iese din perioada sa de exuberanţă în privinţa cheltuielilor: va mări dobânzile.
Dacă se va întâmpla acest lucru, băncile comerciale vor proceda şi ele în mod similar. Astfel, toţi cei care au de returnat credite vor constata că trebuie să plătească rate mai mari. Şi iată cum nişte decizii populiste, care păreau să nu ne privească sau să ne lase indifere
