Explicaţia facilă şi găunoasă pentru eşecul moţiunii PSD ar fi că mai mulţi parlamentari laşi au votat strâmb, împotriva indicaţiilor de partid. Realitatea este mult mai gravă.

Explicaţia facilă şi găunoasă pentru eşecul moţiunii PSD ar fi că mai mulţi parlamentari laşi au votat strâmb, împotriva indicaţiilor de partid.

Realitatea este mult mai gravă. Moţiunea de cenzură a picat pentru că nu a avut în spate un proiect politic. Nimeni nu a ştiut ce va urma după ce ar fi fost demis Guvernul Tăriceanu. Primul vinovat, Mircea Geoană. Al doilea, Traian Băsescu.

Nici unul, nici celălalt nu au fost în stare să vină cu un plan de viitor solid şi realist. Mircea Geoană este primul vinovat, pentru că era în responsabilitatea liderului PSD să obţină pentru partidul său un avantaj clar în urma moţiunii.

Or, tot ceea ce a smuls Geoană de la PD a fost că nu vor fi declanşate alegeri până în 2009, în afara unei vagi promisiuni de guvernare într-o formulă de uniune naţională. Parlamentarii PSD ar fi fost astfel asiguraţi că îşi păstrează fotoliile încă un an şi jumătate. Ridicol!

Când social-democraţii au cerut garanţii, Geoană a spus că trebuie să fie crezut pe cuvânt. Rezultatul s-a văzut. PSD trebuia să vină cu o propunere de guvern pentru România, cu un program şi cu un set de priorităţi pe care ar fi urmat să le pună în aplicare.

În loc de toate astea, social-democraţii au prezentat măreţul proiect al unei monstruoase coaliţii PSD-PD, un plan ilogic în care controlul total l-ar fi avut Traian Băsescu. Câteva luni de mandat în plus reprezintă un preţ prea mic pentru livrarea partidului la Cotroceni prin room-service. Geoană a pornit tare cu o lună în urmă, anunţându-se ca viitor prim-ministru, şi a sfârşit ca ţuţăr al lui Băsescu.

Preşedintele României s-a amestecat cât a putut în această afacere. El, care cere pe bună dreptate tra