De ce Terra n-a sfărşit şi ea ca surata Marte, ostilă vieţii şi cu o atmosferă care nu va fi prea curănd propice vieţii? Răspunsul l-au furnizat cercetătorii de la Institutul de Mineralogie al Universităţii din Bonn, Germania.De ce Terra n-a sfărşit şi ea ca surata Marte, ostilă vieţii şi cu o atmosferă care nu va fi prea curănd propice vieţii? Răspunsul l-au furnizat cercetătorii de la Institutul de Mineralogie al Universităţii din Bonn, Germania. Fiind compus al oxidului de fier, oxigenul intră in circuitul straturilor profunde ale mantalei terestre, care are mişcare de circulaţie de la scoarţa terestră către miezul planetei. Stocarea oxigenului in cadrul minereurilor care circulă in mantaua Pămăntului este cheia pentru inţelegerea formării şi persistenţei atmosferei pe planeta noastră. "Fără acest mecanism, «Planeta Albastră» ar fi la fel de uscată şi de neospitalieră precum Marte", se arată in concluziile studiului publicat de echipa germană de cercetători in revista Nature, consultată de cotidianul britanic The Times. Christian Ballhaus, geolog la Institutul de Mineralogie, detaliază: "Dacă planeta noastră nu ar avea capacitatea de a stoca oxigen in straturile profunde ale mantalei sale, probabil că nu ar putea exista viaţă la suprafaţă".

Oxigenul care este prins in compuşii chimici ai rocilor din manta circulă dinspre straturile profunde ale acesteia spre suprafaţă, ieşind in atmosferă. Există un factor fundamental care face posibil procesul şi care explică de ce pe Marte acest fapt nu ar funcţiona. Presiunea şi căldura necesare pentru ca in manta să se desfăşoare circuitul oxigenului sunt dictate de mărimea Pămăntului. Terra are un diametru de 12.756 km, care permite o manta dinamică, in vreme ce circumferinţa Planetei Roşii, de numai 7.000 km, impiedică straturile de sub scoarţă să aibă un circuit al mineralelor dinspre miez spre sup