Abia in ultimii ani, in Romania a inceput sa se vorbeasca despre un fenomen care a inceput sa se manifeste imediat dupa 1990 : dramele pe care le traiesc multi dintre copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate, la munca. Lipsa parintilor ii poate afecta in asa masura, incat pot recurge la gesturi extreme.
De aceea, in scoli au fost instituite cabinete de consiliere si asistenta psihopedagogica, numai ca un psiholog raspunde de aproximativ 800 de elevi si 400 de prescolari. In plus, in Timis, cel putin, astfel de psihologi nu exista in mediul rural. Generatia "100 de euro"
Conform unui studiu realizat de Fundatia Soros, in anul scolar 2006 - 2007 — "Efectele migratiei: copiii ramasi acasa" — peste 170.000 de copii din clasele V - VIII au unul sau ambii parinti plecati la munca in strainatate, doar aproximativ 20.000 insotindu-si parintii in tarile in care au plecat la munca.
Desi cifrele sunt aproximative — nici una dintre institutiile abilitate neavand date exacte legate de numarul romanilor plecati in tari straine — pe baza datelor furnizate de catre copii si de directorii de scoli, la finele anului scolar trecut, la nivel national, intre 16 si 18% dintre elevii de gimnaziu aveau cel putin un parinte plecat la munca in strainatate, adica 170.000 de elevi din cei aproape un milion inscrisi in esantion. Dintre acestia circa 35.000 au ambii parinti plecati, 55.000 au doar mama plecata, iar 80.000 au doar tatal plecat.
Potrivit aceluiasi studiu, regiunile cele mai afectate de fenomen sunt Banatul, Crisana si Maramuresul, unde elevii de gimnaziu care au parinti in strainatate reprezinta 27% din numarul total de elevi. In Moldova, procentul este de 25%. Criza de psihologi la scolile de la sate
Dascalii si, mai ales, psihologii de la cabinetele de consiliere psihologica din scoli sunt primii care pot sesiza modificarile aparute in