170.000 elevi de la clasa a V-a până la a VIII-a au cel puţin un părinte plecat în străinătate să muncească. Dintre aceştia, aproximativ 35.000 au ambii părinţi plecaţi, 55.000 au doar mama plecată, iar 80.000 au doar tatăl plecat în străinătate. Statistica face parte dintr-un amplu studiu la nivel naţional denumit sugetsiv „Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă”. Copiii braşovenilor plecaţi peste hotare să aducă bani fac şi ei parte din această statistică. Ei sunt ultimii a căror părere este luată în considerare şi primii care suferă când nu sunt alături de părinţi.

Oficial, doar 396 de

copii braşoveni

Cei mai mulţi copii de „euronavetişti” se afla în Banat, Maramureş şi Moldova, dar şi zona centrală este un exemplu. La nivel local, în primele şase luni ale anului trecut, oficial, erau 396 de copii din 298 de familii în care unul sau ambii părinţi erau plecaţi la muncă în străinătate. Neoficial, numărul lor este mult mai mare, pentru că legea care îi obligă pe părinţi să declare la Primărie când îşi lasă copii acasă a intrat în vigoare abia anul trecut. Numai în Făgăraş, numărul localnicilor plecaţi depăşeşte 15.000. 93,68% din numărul oficial de minori rămaşi acasă se află în îngrijirea rudelor până la gradul IV fără măsură de protecţie şi doar pentru 6,32% Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a instituit o măsură de protecţie. Asistentul maternal, educatorii din centrele de plasament sau rudele de gradul IV sunt cei care, în aceste cazuri, ţin loc de mamă şi de tată când părinţii pleacă să facă bani în Europa. În ceea ce priveşte distribuţia pe grupe de vârstă a copiilor, se constată că 80% dintre ei au vârste între 10 şi 17 ani. Există însă, paradoxal, şi un procent de 2% de copii sub un an ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.

Copiii îşi fac

vacanţa în străinătate

Lip