Cand faraonul Khufu, pe care grecii il numeau Cheops, a "pus de-o piramida" in Gizeh, ridicand astfel una dintre cele sapte minuni ale lumii antice si singura ramasa in picioare pana in zilele noastre, era probabil convins ca n-avea sa-i tulbure nimeni somnul de veci. In decursul timpului insa, randuri-randuri de jefuitori s-au perindat prin labirintul sau mortuar, luand tot ce-au gasit (se pare ca nu si mumia lui, inca bine ascunsa). Dupa patru milenii si jumatate de la moartea lui Cheops, anii din urma au marcat momentele unor vizite mai speciale, la care nici faraonul, nici altcineva dintre constructorii piramidei sale impresionante nu s-ar fi asteptat.

Vizitatorii erau roboti cu misiuni arheologice, un fel de exploratori cu senile, de felul celor trimisi pe Marte sa descopere lucruri inaccesibile omului in mod direct. Deosebirea tine in primul rand de dimensiuni. Explorarea are loc prin niste galerii considerate "de aerisire" (unii arheologi le cred facute anume pentru ca sufletul faraonului mort sa gaseasca usor drumul spre constelatiile Nordului), cu inaltimea de 21 cm si cam tot pe atata de largi. Prin urmare, robotul e abia un robotel, jucarie mecanica perfectionata si capabila sa avanseze pe traseul construit cu zeci de secole in urma, sa filmeze si sa transmita imagini, sa execute un numar de comenzi primite de la manipulatorii instalati comod in fata monitoarelor, intr-o cavitate mai larga din piramida. Un "pitic" pe care, exceptandu-i forma de o sofisticata modernitate tehnologica, ni-l putem imagina asemeni cobolzilor mitologici care - in povestile saxone - bantuie strafundurile muntilor in cautare de mari bogatii subterane.

Primul musafir de acest fel si-a facut aparitia in 1993, cand piramida a stat inchisa pe parcursul unui an intreg, pentru a se inlatura efectele nedorite ale turismului mondial. Respiratia fiecaruia dintre excur