"Ce s-a schimbat in AFET, mai ales de la aderarea Romaniei si Bulgariei la UE, este tocmai atentia acordata Marii Negre. Fiecare stat membru aduce noi teme si sensibilitati in UE, iar in cazul ultimelor doua nou-intrate, este vorba de flancul vestic al Marii Negre.
Acest raport va incerca sa determine un nou mod de a gandi si actiuni corespunzatoare din partea Comisiei Europene", a declarat presedintele AFET, Jacek Saryusz-Wolski.
Aflata in stadiu initial, politica UE de cooperare regionala la Marea Neagra poate lua ca model "Dimensiunea Nordica", o politica similara a Uniunii demarata la inceputul anilor ’90 pentru tarile din regiunea Baltica.
Comisia Europeana a prezentat deja in luna aprilie o comunicare intitulata "Sinergia Marii Negre", ce vizeaza concentrarea si eficientizarea organizatiilor si initiativelor de cooperare regionala.
Potrivit autorului "Sinergiei", Janos Herman, un rol central l-ar juca Organizatia pentru Cooperare Economica la Marea Neagra (BSEC), condusa de Turcia.
Herman considera insa important si Forumul Marii Negre, initiativa de cooperare regionala lansata la Bucuresti in 2006, mai ales in ce priveste sprijinirea organizatiilor nonguvernamentale si promovarea democratiei.
Pe langa cooperarea regionala, Sinergia propune dezvoltarea unui "coridor de securitate energetica intre Marea Caspica, Marea Neagra si Caucaz", precum si dezvoltarea de noi proiecte de infrastructura pe aceste rute.
Europarlamentara ecologista Marie Anne Isler Beguin a atras insa atentia ca, spre deosebire de "Dimensiunea Nordica", unde motorul cooperarii si al reformelor in tarile baltice era perspectiva de aderare la Uniunea Europeana, la Marea Neagra nu toate statele au parte de acest stimulent.
"Ce le-ar determina pe statele Caucazului sa isi deschida pietele, sa se reformeze
