Sambata trecuta, un reprezentant al Cartii Recordurilor era chemat intr-un orasel din Ardeal pentru a omologa cel mai mare gulas gatit vreodata. Daca ar mai fi zabovit cateva zile, ar fi dat norocul peste el: putea inregistra recordul de prostie guvernamentala: ordonanta care le da respiro 30 de zile ministrilor cu probleme in penal.
Decizia cabinetului Tariceanu de a modifica, in sedinta de joi, la o zi dupa votul de supravietuire din Parlament, legea privind raspunderea ministeriala este o gafa politica uluitoare. Pe fond, masura reparatorie este corecta, atata vreme cat corecturile operate in actul normativ erau necesare.
Eliminarea incompatibilitatii privind componenta comisiei speciale (cu reprezentanti numiti de doi dintre ministrii care oricand puteau deveni, teoretic, subiect de ancheta) si a prevederii bizare si discriminatorii referitoare la dreptul DNA de a sesiza direct acest for pentru a cere aviz de urmarire penala (in vreme ce DIICOT nu poate) sunt doar doua dintre amendamentele ce trebuiau facute obligatoriu.
Evident insa ca nu grija pentru indreptarea unor nedreptati si respectul fata de principii i-au impins pe Tariceanu si ai lui sa opereze legea cu suriul gros al ordonantei de urgenta. Cu acoperire legala aproape completa (minus un aviz de la CSM), demersul legislativ al Executivului ramane o marsavie, daca e sa-l judecam dupa criterii etice.
Momentul ales il plaseaza in mod evident in zona actelor imorale. De ani de zile de cand functioneaza legea si de cand actuala echipa politica se afla in Guvern, nimeni n-a sesizat strambatatea actului normativ.
Acum, cand DNA-ul umbla cu navodul dupa pestii mari si mici din cabinet, sa-i deserte pe mare lui Basescu, hopa grija! Nu numai coincidenta este scandaloasa, dar si felul in care a fost facuta operatiunea. Ce propune ordonanta? Sa nu mai fie